|
'Mmiez'ê ffronne, 'mmiez'ê ffronne d''a 'Nfrascata, ce sta na casarella prufumata; chien''e sciure, chien''e rose avvellutate addó' se ferma 'o sole p''a guardá Addó' se ferma 'o sole p''a guardá
E na figliola cu duje uocchie nire, s'affaccia, tutt''e ssere, a vintun'ore E 'o core mio se fa na cammenata, tutt''e ssere, 'mmiez'ê ffronne d''a 'Nfrascata
Raggio 'e luna, raggio 'e luna 'nnargentato, tu comme si' felice e affurtunato: Quanno, 'a sera, 'sta fenesta s'è appannata, te miette 'e faccefronte p''a guardá Te miette 'e faccefronte p''a guardá
E quanno 'sta figliola s'addurmenta, tu trase a ll'intrasatto, e 'a vase 'nfronte E po' te firme ccá, tutt''a nuttata, pazzianno 'mmiez'ê ffronne d''a 'Nfrascata!
Ll'aggio ditto, ll'aggio ditto a 'sta figliola: "Chi è bella comm'a vuje nun pò stá sola: 'Sta vucchella tène 'addore d''e vviole e io desse tutt''a vita p''a vasá E io desse tutt''a vita p''a vasá!"
E tengo pronto giá nu lietto 'e sposa, cu duje cuscine, fatte 'e fronne 'e rose Ce manca na cuperta arricamata e 'a facimmo cu sti ffronne d''a 'nfrascata!
|